Muntele Athos ar putea ajunge sub jurisdictia Rusiei
Preiau integral articolul Sf. Munte Athos ar putea intra sub jurisdictia Rusiei
Ortodoxia umanista – Ortodoxia vremurilor de pe urma
De la o zi la alta, ortodoxia se „smereşte” alarmant, convertindu-şi generos rînduielile tradiţionale după duhul înnoitor al vremii. De la tablourile religioase cu pretenţii de icoane, cucifixuri cu leduri, policandre elecrificate, microfoane şi difuzoare plasate printre sfinţi cu proporţii de bucătari – pînă la corala rece-academică combinată cu „conţana” ori tînguirile romantic lacrimogene ale „oastei Domnului”. Semne ale priorităţii omenescului în luptă cu rînduielile Duhului aflăm şi în predicile moi şi pufoase ale amvonului, Cât şi în paginile unor publicaţii „ortodoxe”.
Astfel, revista Lacrimi, editată de Mănăstirea Robaia – Argeş, invită cititorul la un adevărat maraton umanist printre articole pătut-ortodoxe. În cuvîntul introductiv, semnat de un cunoscut vlădică, românii pravoslavnici sunt ispitiţi să-şi revizuiască ortodoxia „mucegăită”, prin abordarea unui limbaj neo-ortodox profesional, praspăt şi spilcuit, doct-academic, scuturat de orice rezonanţă „noduroasă”. Termeni precum „armonia din Univers”, „fiinţa noastră”, „superficialitate”, „delicateţe sufletească pentru cele sfinte”, „înaintarea celor spirituale” etc. împănează respectivul articol, cumpănindu-l parcă între un nobil discurs catolico-protestant şi orientala morală pacifistunicersalistă a „integrării în absolut”.
Ce să înţelegem din această paradă de sofisme duhovniceşti? Că ortodoxia contemporană şi-a pirdut pînă într-atît vlaga, înCât nici „grai” nu mai are? Că pentru a fi citit şi admirat, limbajul trebuie să-ţi fie neapărat „cult” şi „elegant”? Că smerenia trebuie să-ţi fie „graţioasă”, iar căinţa „politicoasă”?
Pentru a ne edifica deplin asupra incursiunilor umnaiste pe tărîmurile ortosoxiei, să purcedem spre identificarea de noi sensibilităţi „ortodoxe”, zăbovind asupra isoricului Mănăstirii Robaia, unde ni se spune că lăcaşul „se înscrie planimetric (!) în categoria construcţiilor exleziastice de plan trilobat (!), cu abside poligonale (!), absida altarului prezentînd un uşor decroş (!).”
Ce să însemne aceste rînduri pentru gospodina din piaţă cu bărbat strungar? Că doar şi ea e ortodoxă şi merge la biserică? Aşa se întreabă săraca “fiinţă”, şi mulţi alţii, şi noi odată cu ei; oare să fie ortodoxia un bun al celor deştepţi, rezervată elitelor? Să fie mai multe „ortodoxii”: una a universitarilor, a teologilor, a doctoranzilor, şi alta a nevoiaşilor şi prostimii neînvăţate?
În continuare, ni se vorbeşte în acelaşi limbaj dulceag, pretenţios, „important”, despre „membrele comunităţii monahale”, „pioşi donatori”, „altare de credinţă”, „har artistic”, „orizont de viaţă” etc. În graiul Sfinţilor Părinţi, toţi cei botezaţi în Hristos sunt numiţi creştini, bine-credincioşi, nevoitori, dreptcredincioşi, de Hristos iubitori etc., iar în Rînduiala Botezului cel chemat să devină ortodox este „robul lui Dumnezeu”, în nici un caz „membru”, „cetăţean”, „domn”, „tovarăş”… în Hristos, ori „avă civic” al vreunui „Pateric umanist”.
Cât despre „pioşii donatori” ai „altarelor de credinţă”, ce putem spune? Le urăm să devină „ctitori evlavioşi” ai „duhovniceştilor sihăstrii” – vetre de pocăinţă întru smerită vieţuire călugărească – iar nu „sponsori” ai „centrelor de iradiere culturală”, după cum se revendică orgolios unele mănăstiri.
Iată cum, înşelaţi de mirajul „harului artistic”, cărturarii monahi „împătimiţi de frumos”, prind a se prosterna „suav” şi „divin” noului „orizont de viaţă”: monahismul umanist; căruia, dîndu-i „viaţă din viaţa lor” după cum spune însuşi autorul elogiilor aduse maicilor), îl usucă apocaliptic, lipsindu-l de Hristos, care e viaţa Sfinţiţilor Mucenici şi a cuvioşilor monahi.
În încheierea acelui articol, cititorul ortodox e informat că rostul mănăstirii – aşezată în „locuri mirifice” – e altul decît îşi poate închipui şi diferit de ceea ce Biserica, prin Sfinţii de Dumnezeu purtători, a hotărît, anume – zice revista – „altar al încrederii în veşnicia neamului”, adică loc de umanistă închianare la neam şi la „sfînta încredere”. Paşoptism religios, în care neamul idol ia locul lui Hristos, Cel uzurpat de umaniştii naţionalişti şi de patrioţii nihilişti.
Extras din cartea “Omul nou” de Ieromonah Martirie Paduraru
Cititi şi:
Rătăcirile şi ereziile Părintelui Argatu
Parintele Gheorghe Anitulesei face o analiza temeinica pe “materialul clientului” ca sa zic asa, care asa cum spune si dumnealui va “misca” pe multi dintre cei care i-au urmat sfaturile parintelui Argatu. Sa luam aminte cu frica si cu cutremur.
Olanda devine una dintre cele mai apostate tari ale Europei. Bisericile transformate in restaurante, centre de sanatate sau librarii
Foste biserici catolice sunt acum librării, centre de sănătate şi chiar restaurante. Statisticile arată că, săptămânal, se închid două biserici catolice în Olanda, pentru că localnicii nu mai sunt aşa de credincioşi.
Bisericile închise donează preţioasele obiecte religioase ţărilor mai credincioase din America Latină. O catedrală din Republica Dominicană se bucură de noul său altar de marmură, în timp ce biserica din care provine acesta este transformată într-un centru de sănătate.
În ultimii ani, preţioasele obiecte religioase au fost adăpostite în beciurile parohiilor romano-catolice din Olanda. Acum, spaţiile religioase închise vor căpăta un alt mod de întrebuinţare.
În ciuda faptului că este foarte uşor să transformi o biserică într-un restaurant, oamenii se simt inconfortabil să ia cina înconjuraţi de obiecte religioase.
În ultimii 40 de ani, peste 200 de biserici catolice din Ţara Lalelelor au fost demolate şi alte 150 transformate în librării, centre de sănătate şi restaurante.
sursa: Antena 3
Comentariu Ortodox liber:
Nu ma mai mira nimic. Intr-o tara in care drogurile sunt la ordinea zilei, unde prostitutia este lege in stat este si normal ca oamenii sa nu mai creada in nimic. Biserica catolica sau mai bine “erezia catolica” conform Sf. Iustin Popovici este foarte permisiva de vreo o mie si ceva de ani si a facut tot felul de inovatii si iata ca in final pierde pe toate planurile. Pe mine unul nu ma deranjeaza cu nimic din ceea ce fac olandezii numai sa nu exporte din ideile lor.
BOMBELE ALIMENTARE – Românii sunt nevoiţi să mănânce cea ce işi doresc elitele
Caşcaval fără lapte sau parizer din pui, cu mult şoric!
Sunt doar două dintre produsele pe care le găsim în magazinele din toată ţara. Au în schimb soia, amidon din cartofi, enorm de multă sare, coloranţi şi arome care le imită pe cele naturale. Culmea e că asta nu miră pe nimeni. Autorităţile vin în control doar atunci când există o sesizare.
Piaţa s-a umplut de produse care au ambalaje pe care scrie “CU GUST DE”. Asta în cel mai fericit caz. Sunt sortimente de caşcaval, de exemplu, care n-au văzut niciodată laptele. Un astfel de produs e mai aproape de tabloul lui Mendeleev decât de un produs lactat. E făcut din amidon şi potenţiatori de aromă.
În 2011, aproape jumătate din marfa verificată de ANPC a fost cu probleme. O creştere cu 20% a abaterilor faţă de 2010. Mulţi producători bagă în produse tot ce au la îndemană. Legea le permite.
Şi în vreme ce unii producători fac doar ce le dictează cifra de afaceri, autorităţile nu par deloc preocupate că pe piaţă nu mai există un control.
Şefii ministerului Agriculturii, instituţia care supervizează, TEORETIC, ceea ce ajunge în farfuriile noastre, stau liniştiţi. Oficial, ne-am armonizat legislaţia cu cea europeană.
Numai că normele europene care acum se aplică şi la noi dau doar nişte indicaţii. Regulile stricte, de control, sunt fixate de fiecare ţară în parte.
sursa: antena3.ro
Comentariu Ortodox liber:
Acum ca am intrat de aproape o saptamana in Sf. si Marele Post al Pastilor cei care suntem intr-o oarecare masura “dependenti” de asemenea “alimente” care produc cancerul cu siguranta, putem sa le aratam celor care le produc cum arata si eticheta falimentului. Sa stam departe de aceste bombe alimentare si sa ne comportam ca niste crestini ortodocsi adevarati. Post usor si cu mult spor duhovnicesc!
ŞOCANT – Mântuitorul Hristos binecuvintează cu semnul Satanei într-o pictură din Catedrala Mântuirii Neamului
Preiau integral articolul de pe blogul lui Saccsiv:
Iata o fotografie preluata de la http://deveghepatriei.wordpress.com/2012/01/16/fereasca-dumnezeu-si-maica-domnului-ce-batjocura-draceasca-icoana-de-la-catedrala-mantuirii-neamului-mantuitorul-pictat-cand-face-semnul-coarnelor-la-fel-si-sfantul-apostol-andrei-fratilor/:
Din articolul http://www.ug.webgarden.ro/menu/pictura-murala/catedrala-mantuirii-neamului aflam ca:
Toata aceasta compozitie a fost gandita de PS Sofronie Drincec, Episcopul Oradiei, realizarea ei fiind facuta in anticamera Paraclisului Episcopiei Oradiei.
Iar PS Sofronie este cel care:
Iata si cum este reprezentata mana Domnului nostru Iisus Hristos in icoane:
Foto: http://www.moldovacrestina.info/2011/01/iisus-hristos/
Nu vom gasi icoane vechi in care degetul mare sa fie unit cu degetul inelar dar si cu cel mijlociu. Care o fi fost ideea lui PS Sofronie? De ce a ales o varianta in care pare ca face semnul satanic?
Moliftele Sf. Vasile cel Mare, motiv de teama in B.O.R.
La început de an, preoţii au fost atenţionaţi prin SMS că nu au voie să mai citească moliftele Sfântului Vasile, în singura zi în care ele trebuie citite în toate bisericile. Considerate blesteme la adresa Diavolului, moliftele alungă duhurile rele dar şi dezleagă eventualele vrăji aruncate asupra credinciosului. Astfel, printre beneficiarii bizarei decizii a Sfântului Sinod sunt vrăjitoarele.
Telefoanele preoţilor au zbârnâit de sărbători. Dar nu pentru urări, ci pentru a li se sugera ce să cânte. Şi, mai ales, ce să nu cânte. Înalţii prelaţi i-au anunţat pe preoţii din subordine că trebuie să sară peste moliftele slujite, de sute de ani, pe 1 ianuarie.
O angajată de la biserica Colţea a povestit că preoţii au primit ordin de la Patriarhie să nu mai citească moliftele Sfântului Vasile pe 1 ianuarie.
“Preacucernice părinte, vă aducem la cunoştinţă că prin hotărârea Sfântului Sinod numărul 630/2011, s-a stabilit (…) că la sfârşitul Sfintei Liturghii din ziua de 1 ianuarie se va oficia slujba Tedeumului, fără a se citi moliftele Sf. Vasile cel Mare. Vă rugăm să comunicaţi prezenta hotărâre tuturor unităţilor din protoierie”, era mesajul transmis pe telefonul mobil preoţilor.
Unii dintre ei au nesocotit totuşi ordinul şi le-au citit ceva mai târziu, în ajun de Bobotează.
Preşedintele sindicatului preoţilor consideră decizia Sinodului o jignire la adresa credincioşilor. El spune că interzicerea moliftelor sfântului Vasile le ajută şi pe vrăjitoare, întrucât blestemele le erau adresate. “Au nesocotit canoanele Sfântului Vasile. Motivul este foarte clar: blestemele Sfântului Vasile au un efect deosebit. Cine se teme tocmai de aceste blesteme? Nomenclatura Bisericii constituită în Sinodul satanic al Bisericii Ortodoxe Române. Aceste molifte trebuie citite în mod obligatoriu de fiecare dintre preoţi în ziua de 1 ianuarie în fiecare biserică din România. Aceste blesteme ale sfântului Vasile condamnă şi vrăjitoria”, spune preotul Gabriel Mascas, preşedintele sindicatului “Solidaritatea”.
Reprezentanţii Patriarhiei nu au putut fi contactaţi pentru a oferi explicaţii.
Sfântul Vasile este considerat de teologi, alături de Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe.
sursa: rtv.net
Comentariu Ortodox Liber:
Sa nu va mire dragi cititori acest lucru. Nu ai cum sa iti blestemi stapanul. Nu se poate asa ceva.






Comentarii recente